Aaaah… E perioada aia din an în care iubim și respectăm femeile! Dă-mi voie să stric petrecerea cu o întrebare mai… ciudată: Este limba română misogină?
Ce m-a apucat
Ai observat că pe măsură ce o meserie devine mai “importantă” ca statut, folosim tot mai puține variante de feminin ca să o descriem?
Suntem super confortabili cu lăptăreasă, croitoreasă, asistentă, învățătoare, dar când vine vorba de medic, președinte sau avocat, parcă ne ia Dumnezeu mințile și uităm total să folosim femininul.
Care-i treaba? Este limba română misogină și nu există forme de feminin pentru meseriile aflate pe treptele superioare ale societății?
Deci… Este limba română misogină?
Nu, dragilor. Dar noi suntem. Să-ți explic și de ce.
Limba română e suficient de generoasă cât să ne ofere în dicționare numeroase variante de feminin pentru clasa de substantive cu trăsăturile [+Agent], [+Uman]:
- președintă
- atletă
- fiziciană
- ingineră
- profesoară
- tractoristă
- cercetătoare
- deputată
- bobinatoare
- și orice alt substantiv mai vrei tu
Și atunci care-i problema?
Problema este în căpșorul nostru și își are rădăcini mai adânci decât ne place să vedem. Realitatea este că substantivele care descriu profesii și meserii au tratament diferit în funcție de importanța socială a funcției la care se referă.
Anca e profesoară de gimnaziu, dar
Anca este profesor universitar.
Observă acest tipar și la asistentă, secretară, inspectoare, directoare.
Emilia este secretara domnului Popescu, dar
Emilia este secretar de stat.
Doamna Ionescu este directoarea școlii generale numărul 5, dar
Doamna Ionescu este director în cadrul Ministerului Educației.
Același substantiv. Aceeași meserie. Destine total diferite în funcție de forma acestuia.
Nope, e doar în capul tău
Poate că nu te regăsești în exemplele de mai sus și crezi că am luat-o pe ulei. Fair enough, cum ar zice românul. Hai să căutăm pe Google cuvântul secretară:
Apar articole precum:
- Meseria de secretara – descriere, salariu, aptitudini
- Locuri de munca secretara: 939 Joburi • Martie 2023 – BestJobs
- Secretară / asistent personal
Hai și pe Google Images:
Acum hai să căutăm pe Google același cuvânt, dar la forma de masculin:
Articolele au de data asta titluri total diferite:
- Ce face un secretar de afaceri?
- USR PLUS a numit-o secretar în MAI pe o fostă polițistă pensionată la 42 de ani
- Secretar de stat la MT: Avem încă gări care sunt adevărate muzee în aer liber
Mai trebuie să pun un screenshot de pe Google images? Știi deja că n-o să vezi un secretar întins lasciv pe birou. Fac totuși un efort să-ți confirm bănuiala:
Același cuvânt, două genuri diferite – unul destinat pentru funcții înalte, celălalt pentru poziția de asistent manager și material de fantezii sexuale.
Meseriile „neimportante” și forma de feminin
Folosim forma de masculin pentru femeile care ocupă funcții de conducere, dar suntem perfect ok cu formele de feminin ale meseriilor considerate ca fiind mai „neimportante” – sau cel puțin mai slab recompensate financiar și social.
Aici mă refer la orice meserie ce se termină în sufixul -easă, care este fie este mai ușor accesibilă:
- bucătăreasă
- grădinăreasă
- croitoreasă
- lăptăreasă
Fie se referă la statutul de soție a celui care ocupă o funcție mai înaltă (și nicidecum la o femeie ce are o meserie mai înaltă din punct de vedere social):
- generăleasă
- preoteasă
- ministreasă/ministresă
Ba mai mult, numele meseriilor destinate femeilor au căpătat o conotație peiorativă, minimalizatoare – și mă refer aici în special la cele ce conțin sufixul -easă pe care le-am exemplificat mai sus, dar să nu uităm nici de sufixul -iță care ține neapărat să diminutiveze anumite ocupații (hangiță, chelneriță, șoferiță).
Să mai amintesc de femeie de serviciu, sau o las așa?
Folosește-le cu încredere (sunt tot limba română)
Ca să clarificăm puțin lucrurile din punct de vedere gramatical: DA, poți folosi forma feminină a substantivelor ce descriu ȘI meserii mai rentabile ca statut, nu doar pe cea de croitoreasă, chelneriță, casieriță, cameristă sau menajeră.
Folosește-le cu încredere:
- avocată
- doctoriță
- pictoriță
- sculptoriță
- ingineră
- antreprenoare
- arhitectă
- politiciană
- rectoră
- chirurgă
- președintă
Puterea cuvintelor
Știu că multe profesii le erau rezervate în trecut bărbaților. Știu că peste 80% din funcțiile politice sunt ocupate de bărbați. Și mai știu și că femeile și bărbații nu au parte de același tratament în viață.
DAR dacă chiar respectăm femeile la fel de mult cum pretindem de 8 martie, atunci e timpul să inițiem o schimbare. Iar schimbarea unei societăți începe de la cuvintele pe care le folosim.
Cuvinte = Percepție = Realitate
Cuvintele formează percepția, iar percepția devine realitatea.
Un experiment fain
În cadrul unui experiment interesant, câteva persoane au fost rugate să estimeze viteza cu care mergea o mașină în urma unui accident auto. Persoanele au văzut aceeași imagine a accidentului, iar informațiile la care au fost expuși au fost identice, cu o mică diferență: verbul folosit de persoana care le-a adresat întrebarea.
Întrebarea 1: Ce vitează avea mașina când s-a lovit de parapet?
Întrebarea 2: Ce vitează avea mașina când s-a izbit de parapet?
După cum probabil intuiești deja, viteza estimată de respondenți crește pe măsură ce verbul care descrie impactul este mai puternic.
Experimentul a avut loc în limba engleză, așa că am inclus pe graficul de mai sus cele 5 verbe care descriu acțiunea de a lovi cu 5 intensități diferite (din păcate, limba română nu are la fel de multe nuanțe).
Tu ce cuvinte alegi să folosești?
Atunci când folosești substantive feminine ce descriu meserii ușor accesibile cu așa mare ușurință, dar apelezi la masculin pentru funcțiile înalte, ce faci de fapt este să contribui la o realitate în care femeile sunt minimizate și înghesuite spre baza piramidei sociale – indiferent dacă ești femeie sau bărbat.
Dacă ai ajuns până aici – îți mulțumesc. Sper că am trezit în tine orice fel de sentiment, fie el și de frustrare sau furie. Și dacă vine 8 martie peste tine și vrei să faci mai mult decât tradiționala floare în dar, uite aici o idee:
Respectă femeile pe bune – și alege să folosești acele cuvinte din limba română care contribuie la o realitate egală, corectă, echitabilă. În special dacă ești femeie.
Eu sunt Anda
Copywriter, creativ, femeie. Scriu pe site și uneori pe Insta despre marketing, psihologie, copywriting, limba română, dar și despre ce-am mai făcut, ce cred și ce sper. Welcome 🙂